Luna trecută m-a prins prin jurul Milanoului ca să fac cunoștință cu o bijuterie pe 4 roți. Am făcut. Și-am pus cumva botul la dânsa.

Alfa Romeo e genul de mașină-club, odată ce te convinge și-o cumperi faci și pasul în cadrul unui grup restrâns de fani și amatori. Diletant fiind, am descoperit povestea la fața locului, trecând prin muzeul dedicat și scos pe partea cealaltă aproape fanul lor.

Însă nu despre spălarea mea pe suflet vreau să scriu ci despre mașina pentru care mă duc să joc la loto ca să mi-o trec pe lista de valori curând. Sper.

Quadrifoglio e linia specială pe care Alfa o are vis-a-vis de modelele sale. Dup Giulia a apărut și SUV-ul așteptat. Nu-l văzusem niciodată, darămite de condus.

Miază-zi, Balocco test tracks. După o pauză mică de lipit ceva buline albe pe camerele telefoanelor mobile, intrăm în locul de joacă al constructorului italian. De mai bine de 50 de ani aici se testează motoarele și reușitele, se parcurg mii de kilometri și au loc conferințe de presă. Ni s-a cerut să nu fotografiem întrucât ceva din viitor se afla la testat prin zonă iar secretele sunt obligatorii. Neam supus, ne-am supus, ce săă…

După o cafea, un cico și-un fursec am intrat într-o mini conferință de presă unde am luat la cunoștință bijuteria. 510 de cai putere, motor de aluminiu, atenție pe design, contructor, detalii.

Ajungem la momentul în care mă declar nevoit a juca la loto. Apare mesajul celor 108 bucăți speciale, intitulate NRing de Giulii și Ștelvii pe care le-au construit ca să sărbătorească cele 108 de ediții de Nürburgring. Vin echipate cu aceleași motoare, dar evident cu lucruri în plus. Îmi fac un calcul, mai am nevoie de 178 de pensii, ceva bani împrumut, dar un câștig la loto m-ar coafa. Le zic să păstreze bucata cu numărul 13.

Râdem, glumim, ieșim la incintă. Sub coloanele primului garaj oficial Alfa Romeo stau cumințele 4 bucăți Stelvio, 2 roșii, 2 albastre. Aleg una albastră, că așa-mi place.

 

Așteptăm prezentarea inginerului care a pricocit motorul din aluminiu și l-a așezat astfel încât mașina să păstreze centrul de greutate cât mai jos și cât mai bine, să fie mai ușor dar la fel de puternic. Lego la alt nivel. Întrebările tehnice mă pierd, dar asist la bucuria vizibilă a omului că a creat ceva de care e mândru. N-ai cum altfel. 

Ne vine rândul pentru tur și urcăm la volan. Suntem ghidați de o Giulia pe o anume parte de circuit, unde ai șansa de a atinge viteze mari. Un limitator ne frânează poftele cu un 240 negru înconjurat de o linie roșie. csf?

Giulia ne poartă normal in prima tură, apoi mărește viteza. Cu fiecare tur se accelerează, astfel încât mugetele mașinii să se simtă. 

Stelvio are un buton pe consola centrală de unde îți alegi modul de condus: economic, relax, sport și.. RACE. La race totul se încordează, toba fiind un subwoofer care scoate niște bași de te inspiră la accelerare doar de dragul sunetului. Și o faci.

Știi senzația de a conduce un cart? Dacă n-ai făcut-o până acum n-are sens sa îți imaginezi, dar dacă ai făcut-o știi la ce mă refer. Ieșiri din curbă cu un SUV mai așezat ca o berlină n-am întâlnit până acum. Frânări brutale de la aproape 200 de km la ora la 100 și virat în curbe de 45 de grade mega relaxat nici atât. Este pur și simplu o bestie ce vrea să fie alergată, iar modelul ăsta ar trebui vândut cu abonamente speciale pentru circuit ca să te poți juca în tihnă, căci strada nu are cum să te satisfacă.

Singura obiecție pe care am avut-o ar fi fost volanul și grosimea lui. Prea su
bțire pentru palmele mele florinpiersiciene.

Ai mai văzut un SUV cu 330 pe bord? Nici eu. Dar am apucat să duc acul până sub 240.. Nu vorbim de consum, nici de calitatea materialelor. Nici de cusături și locul din portbagaj. Că nu e mașină de mers la Mega Image și nici de a te purta pe bancheta din spate. E o bijuterie menită să satisfacă șoferul din tine, evident, dacă ți-o permiți.

3, 13, 43, 5, 19… și 9.

Sper să iau pentru că o vreau.