Prin 1755, când Maria Tereza (o știi, împărăteasa, nu măicuța!) a cumpărat domeniul de peste 50 de hectare de la Eugen de Savoia, l-a dorit ca pe o reședință de vară somptuoasă, un loc unde să te poți relaxa normal și, eventual, să parchezi niște căruțe fără cai.

Căci însăși grădinile sunt atracția principală – și atunci, și acum – pentru care ai da fuga la cei 51 de km la est de Viena, chiar lângă granița cu Slovacia. Iar cum Tereza era „fiartă” pe stilul baroc, a lăsat ca tocmai ele să rămână punctul central.

Cele 7 terase ce coboară spre râul Morava sunt, în prezent, reconstruite fix după planurile originale, respectând simetria strictă a stilului baroc francez. Detaliile interesante și definitorii în aranjarea plantelor se cheamă „parter în formă de broderie” pentru zonele joase și „boschete” pentru marginile și zonele înalte care înconjoară, definesc și aliniază perimetrul. Designerul a fost un ucenic al celebrului André Le Nôtre, acest Giugiaro al Versailles-ului, mai exact nenea Dominique Girard.

Plantele folosite?

Covoarele vegetale pe care le vedeți din dronă (pe la 1756 erau privite de sus, din apartamentele palatului) aveau misiunea de a imita perfect broderiile florale de pe rochiile și hainele de epocă: tufișuri tunse foarte jos, milimetric, de Buxus sempervirens (d-ăla verde non-stop, ca stațiile OMV). Fundalul este construit în contrast, pe materiale inerte: pietriș alb, cărămidă pisată, marmură făcută ferfeniță și/sau nisip negru. Priviți ce frumos se vede-n poză al nostru mercenar!

  • Flori de sezon (FYI): soiuri istorice de lalele (biotipuri care atunci erau extrem de rare și simbolizau bogăția), zambile, narcise și coroana imperială (Fritillaria imperialis).
  • Vara: plante perene și anuale intens colorate, precum crăițele (Tagetes), begoniile, salvia (ah, ce-ar merge pe un pește…), heliotropul, gălbenelele și trandafirii istorici.
  • Oranjeria: căci în secolul al XVIII-lea n-aveai Balenciaga și Bentley, ci oranjerie, seră pentru citrice. Plantele exotice „de fițe” din acea perioadă erau lămâii, portocalii amari (pomeranți), rodiile, leandrii gigantici și agavele.

Palisadele, arta topiară sau Boschetele

Într-o grădină barocă, omul sfințește arborele, dar îi este și mare maestru frizer. Arborii nu-s lăsați de izbeliște; grădinarii, plictisindu-se și neavând Duolingo sau Candy Crush, au învățat să modeleze plantele prin tăieri decorative în forme geometrice, transformând grădina într-o operă de artă vie.

La Schloss Hof, marginile teraselor și aleile lungi sunt flancate de carpen (Carpinus betulus, care suportă excelent tăierile și conducerile înalte; îl mai vezi la Schönbrunn), tei (Tilia) și arțar.

Acești arbori sunt transformați în „pereți verzi” perfect drepți (palisade) sau în forme de conuri, piramide și cuburi perfecte, respectând tehnica peisagistică antică: arta topiară. Formează astfel coridoare umbrite și ecrane de intimitate, ascunzând statui ale zeilor antici, pavilioane retrase sau… cele 8 autoturisme din turul Cars & Roads Austria, echipate cu anvelope Michelin…

Cars & Roads Austria by Michelin