Francesco..!

Si, Bella.

Francesco, iar mergi la fotbal cu băieții?

Si, Bella.. Normale che si. Ce vrei?

Francesco iarăși vii bătut acasă?

Lasă dragă-Bella, că iau.. Dar și dau!

Pricep acum animăleala de pe terenurile noastre de fotbal. Vine din trecut. Când au trecut Dunărea, cred că de bucurie romanii au încins cu dacii tocmai cuceriți un fotbal ca la ei acasă. Vlădoiu o fi fost teleportat bietu’ de la un meci de-ăla de școală generală, dintre gladiatori.

Interesant e că, deși pare extrem de violent, fiind un cocktail de rugby, fotbal, fotbal-american, box, MMA și lupte greco-romane, Calcio Storico Fiorentino e totuși calm la fluieratul arbitrului. Ca la hockei. Ne batem, da’-n incintă.

E unul dintre primele jocuri antice în care apare o minge, cică pomenit chiar de Homer la un moment dat, ce se trage din ‘sferomachia‘, un joc grecesc. Are 27 de jucători, 4 echipe, un balon. Se joacă 50 de minute. Mă rog, joacă..

Important e că la final se dau mâinile ca între prieteni, se halește un vițel din rasa Chianina și se pleacă liniștit la Bella. Vânăt, beat și liniștit.