Când am intrat mai abitir în lumea vinului am descoperit cu plăcere că gustul unui tărâm se traduce prin bucatele zonei, muzica și, evidentul rezultat al strugurilor. Doar că aici e o mică specificație: strugurii originali, nativi, indigeni cum li se spune și-n engleză.

Astfel, căutarea unor specii și tipuri noi de struguri vine de la sine, mai ales când ai de vizitat locuri noi. Tot la nou trec și Macedonia, vizitată în octombrie la invitația specială venită din partea ambasadorului Macedoniei la București, ES Pande Lazarevski și Dimitar Anastasovski, businessman local.

Popova Kula

Popova Kula

La vest de orașul Demir Kapija, în valea de sud a marelui deal, Veliko Brdo, aproape de autostrada ce curge alene spre Grecia (E75), cresc semeț viile producătorului mai sus amintit. Popova Kula sau Turnu Popii, își trage numele de unde altundeva decât din trecut, în zonă, pe vremea romanilor, un turn asemănător servind ca turn de veghe. Distrus de vreme, producătorul s-a hotărât să-l repună pe hartă, creându-și totodată și numele cu reconstrucția lui. Proprietarul, bancher școlit pe Wall Street, se demonstrează a fi deosebit de vizionar, când, prin 2005, după ce visează să crească un business bazat pe producția de vin, caută și află acest loc liber. N-are drum alene spre achiziționarea sa, o face la ceva timp prin interpuși și reușește să-și vadă visul împlinit. Jordan Trajkov pune prin 2005 bazele fizice ale businessului și se ocupă de plantare. Deși pierdut prin dealurile vecine, abandonat și neluat în seamă, Stanușina este strugurele ce-l face să îl replanteze, fiind convins că e stindardul macedonean. Stanușina crește doar aici. Nu deține multe hectare, dar este o raritate ce trebuie luată în seamă.

Stanušina

Ciorchinele este mediu ca mărime, de formă conică, de obicei fără umeri. Boabele sunt medii și prezintă niște puncte mici, ruginii la culoare. Planta dezvoltă cam 15-20 t/ha. Mustul obținut conținând aproximativ 18-20% zahăr și 6-9 g/l aciditate.

Nefiind niciodată selecționat, planta prezintă o particularitate ciudată: fie prezintă struguri albi, fie roșii. Nu pe același trunchi evident, însă, pe rândurile de Snatușina, întâlnești struguri diferiți la culoare. Astfel, cules selectiv, apoi vinificat normal, după standarde europene, Popova Kula îți poate oferi vinul Stanușina atât în varianta albă, cât și rose sau roșu.

E o varietate de strugure ce apăruse în zona Tivkes pentru o lungă perioadă de timp. Se culege prin octombrie, iar vinurile obținute prezintă o aciditate destul de ridicată, cu o corpolență medie. StanushinaRose-ul vine cu o franchețe specifică unor soiuri ce se culeg mai târziu, prezintă note de de fructe roșii de pădure, frăguțe, post gust mediu. Foarte fresh, aș zice.

Stanușina roșu are poalatul mai spre fructe negre. O corpolență destul de pătrățoasă, cu particularitățile proprii, cu aromă de fruct proaspăt. destul de light, cu o aciditate de un 5,2 ne-a fost servit alături de bucatele tradiționale, de unde, suprinzător sau nu, n-a lipsit sarmaua. Doar că sarmaua macedoneană nu prezintă rest de carne.

La etajul superior al turnului popii, degustarea se ține obligatoriu între prieteni apropiați, în timp ce restaurantul este loc de petrecut. Celor aflați în trecere prin locul acesta bine punctat pe Trip Advisor, n-o să le lipsească nici măcar muzica locală.
O vizită de 2 zile la Popova Kula nu va face altceva decât să vă predea o lecție de naționalism cu tâlc și bun gust.