Îți scriu aceste rânduri pentru a-ți mărturisi ce-mi doresc sub brad, mâine dimineață. Lista e lunguță, așa că pune mâna fă-ți o cafea și înarmează-te cu răbdare.

Îmi doresc ultimul GoPRo Hero, varianta 4. Să vină la pachet cu toate cele, chiar dacă nu fac neapărat surfing, cine știe când m-oi apuca. Apoi aș vrea ultimul iPad mini, alb, wifi, 64 gigi, etc. Cu tot cu gentuță și cover. N-am avut nici un iPad până acum, că nu mi-a plăcut, așa că pe ăsta îl vreau. Apoi, evident că ai dedus, vreau și ultimul iPhone, tot pe alb, tot pe 64 gigi. Ca să meargă mână-n mâna ca usebeu 4.0. Apoi cred că vreau și-un Olympus OM-D, cu ceva obiective. Pune acolo, că ești darnic și bun, niscaiva 9-18 mm f4,0-5,6, un 40-150mm f4,0-5,6 și-un fix mic pentru portrete și macro. Ăla de 17mm cu f2,8. Ai scris? Mai vreau să-mi schimb mașina. Cred că m-am hotărât. Vreau tot un SUV, un Vasile mic, dar năzdrăvan. De 3l. Vreau și-un Harley, ți-am mai zis. Un Sportser de 1200 Custom, că ăla de 833 cică-mi râmîne mic. Nuș’cum, că doar n-o intra la apă, dar pune acolo, să fie.. Vreau și ceva țoale. Și papuci. Și-un pix MontBlanc, ca să mă laud. De fapt, nu, pune un stilou cu peniță că e mai jmecher.. Și mai vreau..

Știi ceva, măi bivole? Nu vreau, mă, nimic!

Singurul lucru pe care-l vreau e să realizez ce am și să valorific corect. Nu vreau să mai intru-n hora asta anevoioasă cu ‘fii bun de sărbători’ că după poți să-ți dai în cap. Nu vreau, bre nimic, mă mulțumesc cu ce am.

La primul Crăciun din București, prin ’99, stăteam în gazdă și am servit în ajun o pizza de la Sheriffs. Am făcut-o pe blat, cu-n blat mai gros și cu multe ingrediente, peste cele măsurate cu cântaru de turcu șef-de-tură. Semăna a plăcintă, nu a pizza. Am avut un brad primit în ziua de 25, că săracu era sortit aracilor de grădină. Dar nu țin minte să fi fost mai puțin fericit ca acum, nici eu, nici ea.

E drept, cu toții vrem tot timpul ceva în plus. Din păcate ne rezumăm doar la ceva material. Sincer, aș vrea să vreau ceva mai mult de la mine, să nu mă mulțumesc cu tânjeala asta coclită, cu fuga după valorile materiale impuse de viață. Black Friday, cupoane, vouchere..

Vreau să mă mulțumesc cu oamenii din jurul meu, cu faptul că pot învăța de la ei și să sper ca unii să învețe de la mine. N-am auzit încă de un black-friday al omeniei, de cupoane pentru vorbit frumos sau de vouchere de curtoazie în trafic. Îs nebun, nu?

Ai destule, mulțumește-te cu asta.

Sunt unii care au mult mai puțin și îți pot da lecții, simple și clare.